Let’s scream

- O sa fii iar fericita?
- Dar sunt.
- Nu si cand toti pleaca acasa.
- Alternez intre "te rog, minte-ma frumos" si "te rog din nou, zi-mi sincer".Acum fac lucruri pe care nu le faceam la 10 ani.
- Da. si ce?
- Asa e, si crezi ca sunt mai fericita? nu.
- Suntem fracturati...

Is that alright?

Voiau sa afle daca mi-a fost greu.
Voiau sa stie daca am suferit, daca mi-a fost dor.Le-am spus asta.Asa era, mi-a fost greu si mi-a fost dor.Discursul a fost simplu.Le-am zis ca ai fost minunat.Le-am spus ca te-am iubit.Mult.Nu le-am spus ca ai avut si parti rele.Ei nu vroiau sa stie asta.Nu le-am spus ca in timp ce sufeream m-am indragostit de altcineva. Nu le-am spus ca abia dupa ce am murit pentru tine te-am cunoscut intr-adevar.

Words

  Era excesiv de alba. Statea si se uita la monitor cu o privire stearsa. Inexpresiva. Nu clipea. Nu se misca. Nu radea. Nu plangea. Nu facea nimic. Doar statea, si atat. Toata ziua a simtit nevoia sa planga... de cand s-a trezit, pana seara tarziu, dar nu a reusit. Stia ca asta ar calma-o. A incercat, si a tot incercat, dar degeaba .

  Nu intelegea exact ce are, si asta o macina incet in interior. Toata ziua a incercat sa poarte o masca, doar ca sa nu se prinda toti cat era de suparata, dar nu prea i-a reusit .

  Se considera nefolositoare, inutila. Si, cu toate astea, in unele momente spera ca se va calma .. ca va reusi sa se calmeze .. Dar, nu a reusit . Si stia ca nu o sa reuseasca prea curand.

  Ai ghicit ca tipa aia sunt eu, nu ?

Anger and forgiveness

  In viata asta scurta a mea, de multe ori mi-a trecut prin cap cat de ciudati sunt baietii, si tot de atatea ori m-am gandit ca si ei cred acelasi lucru despre noi, fetele. 

  Incercam de atatea ori pe parcursul vietii sa uitam un anumit barbat care ne-a facut sa suferim, ca sa realizam ca, cu primul gest pe care il face, stergem totul cu buretele si uitam parca toate motivele care ne-au facut sa suferim, si vrem sa ii iertam, si sa fugim in bratele lor ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat, sa ne lasam iubite ca la inceput. Le spunem cum am incercat sa ii uram dar inimile noastre tot catre ei se indreptau, ca o busola care iti arata de fiecare data pe unde trebuie sa mergi. Dar daca ce s-a intamplat nu poate fi iertat, si nu e cale de intoarcere? Ce se intampla cand barbatii ne ranesc si ne lasa asa, nu incearca sa repare, doar merg mai departe, in alt loc, langa alta femeie. Atunci suntem distruse, incercam sa parem cat mai puternice, este in firea noastra, a femeilor, cand de fapt in spatele acelei carapace de femeie puternica se afla un suflet fragil care viseaza la sarutarile barbatului care a plecat, si a lasat-o sa plece.

  Apoi ne aducem aminte ca totul este un vis, si ne trezim.

  Realitatea doare mai tare, nu-i asa?

New in business, babe`

 Primul meu blog despre feelings and thoughts. Trebuie sa recunosc, ma gandesc la asta de cateva luni bune, dar parca ceva m-a tinut. A fost teama de critici, teama de faptul ca blogul meu nu va fi citit, ca gandurile mele nu vor interesa pe nimeni. Ei, temerile alea nu au trecut, dar eu am decis sa le "strivesc" si sa le bag undeva adanc, unde sa nu le mai gasesc(nu ca mi-as dori vreodata sa le caut, vorba vine, stiti voi), asa ca am intrat repede pe magicul Google si am cautat un loc potrivit pentru a imi aseza blogul mult gandit. And here I am. De acum inainte, o sa incerc sa postez cat mai multe lucruri, cu speranta ca macar unei persoane ii va placea umila creatie a unei minti adolescentine.  

To be continued...