story

Povestea asta este despre o fata, una visatoare chiar. Si despre felul in care, intr-un anumit moment al vietii ei, cand,oricat de visatoare ar fi fost, ajunsese sa creada ca dragostea nu exista,sau cel putin nu e pentru ea. Si atunci a aparut acel "el" care a daramat toate perceptiile ei despre iubire.
Era o zi obisnuita de toamna, una banala pentru ea. Statea in fata calculatorului gandindu-se la rutina de care se saturase, voia ceva nou. Atunci l-a vazut pe el. Traim totusi in secolul XXI, iubirea mai se gaseste si virtual. La inceput, nu i-a dat prea mare atentie, i s-a parut doar un baiat dragut. Ca tot vorbeam de virtual, fata i-a gasit si blogul. Ea ura poeziile, dar pe ale lui le-a citit cu cea mai mare placere, iar in timp ce facea asta, s-a oprit din orice altceva. Timpul capata alte semnificatii, prin niste simple cuvinte puse in versuri. Ceva se infiripa, dar doar in sufletul ei, el nici macar nu o cunostea. Cateva zile a incercat sa se deconecteze de tot ce tinea de el, muzica pe care o asculta, lucrurile pe care le scria, dar nu prea i-a iesit. Se gandea ca este o pasiune inutila, ca nimic nu o sa se intample, nimic special nu i se mai intamplase ei de mult, foarte mult timp.
Dar ceva s-a intamplat. Au inceput sa vorbeasca. Putin la inceput, dar pentru ea si acel "putin" insemna ceva. Usor, parca toate incepeau sa capete un sens. Deja incepuse sa simta acei fluturasi, de fiecare data cand vorbea cu el. Parca fiecare vis pierdut pe care il avusese o condusese pe drumul pe care l-a cunoscut pe el. Cu timpul si el a inceput sa tina la ea, si ceva s-a infiripat, ajungand sa se intalneasca. El era al ei acum, si ea a lui, si nimic nu mai conta. Iubirea avea sens, pentru amandoi.

Probabil povestea asta are alt final, poate fata nici nu a cunoscut intr-adevar iubirea, dar la urma urmei, cum am spus si la inceput, fata asta este o visatoare.